de Crişu Popescu
La mănăstirea Bistriţa-Vâlcea, măicuțele se bat între ele
Mănăstirea Bistriţa Olteană, din localitatea Costeşti-Vâlcea, ascunde în spatele perdelei de creştinism fapte greu de imaginat chiar şi într-o societate laică. Fantomele trecutului comunist o bântuie şi azi pe maica stareţă cu grad de general de securitate, Mihaela Tamaş.
Una dintre măicuţe, sătulă de bătăile încasate, a fugit la schit. Mai mult patronată în forţă decât condusă duhovniceşte, Bistriţa Olteană are îngropate poveşti de spionaj internaţional şi omoruri ca-n filme.
Cum uşa stăreţiei a fost din nou închisă pentru publicaţia noastră, nici de data aceasta nu am reuşit să stăm de vorbă cu lidera măicuţelor. După episodul numit „Popa Dracu’”, enoriaşii din satul Bistriţa ne-au mai trimis o scrisoare la redacţie, cu relatarea succintă a nefericitului eveniment.
„După a treia bătaie, maica Hristofora a fugit la Schitul Bradu“
Publicăm scrisoarea trimisă redacţiei noastre de un enoriaş din satul Bistriţa. „Bătăile de la Bistriţa sunt binecunoscute. Popa Grigore (numit Dracu’) bate credincioşii care vin la mănăstire, călugăriţele se bat între ele, din cauza tensiunilor întreținute de stareţa Mihaela, care le pretinde să se spioneze reciproc şi să-i raporteze tot ce se întâmplă.
Acum s-a atins apogeul; bătăia s-a produs chiar între ucenicele ei: Andreea, favorită la scaunul stăreţiei, şi Hristofora, care a părăsit deja mănăstirea. Oare forurile ierarhice ştiu ce se petrece acolo sau tolerează aşa cum le este obiceiul?!”
De fapt, conform spuselor oamenilor, maica Hristofora nu este la prima bătaie, ci la a treia. De data aceasta, nu a mai putut răbda schingiuielile şi a plecat la Schitul Bradu de lângă Olăneşti.
Componentele batalionului au certificat de handicap mintal
Mihaela Tamaş, stareţa mănăstirii, adoptă măsuri de-a dreptul draconice împotriva maicelor care schițează vreun gest de independenţă. Stareţa le ia orice sursă financiară pe care o au, fie că este vorba de pensie, ajutor social sau ajutor alocat persoanelor cu handicap.
Surse bine informate susțin că cine se opune acestei măsuri este luat în colimatorul unui grup deosebit de agresiv de măicuțe. Acest nucleu dur este arma stăreţiei contra „rebelelor” care îşi permit să-şi ţină bani pentru vreo nevoie personală.
Măicuțele bătăușe dețin certificat care dovedește că au handicap psihic.
În fapt, niciuna dintre ele nu e „sărită”, dar Mihaela Tamaş le-a făcut (ea ştie cum) rost de aceste certificate, pentru a arunca vina bătăilor aplicate în mănăstire pe handicapul mintal al măicuţelor. Tacticile securiste învăţate pe vremea când era aghiotant al Elenei Bărbulescu sunt încă vii în memoria şi activitatea zilnică a celei mai protejate dintre maicile judeţului.
La Arhiepiscopie, cică nu se ştie!
Mihaela Tamaş este maica cea mai protejată din Eparhia Râmnicului. Se bucură de o largă apreciere a ÎPS Gherasim Cristea, care a făcut şi el parte din cercul personal de colaboratori fideli ai Elenei Bărbulescu.
Şi cum relațiile interumane şi de serviciu traversează timpul, ÎPS Gherasim închide ochii la toate neregulile de la Bistrița. Nici vicarul administrativ nu pare să ştie mai nimic despre scandalul de la mănăstire. Emilian Groşenoiu, şeful Cancelariei Arhiepiscopale, a declarat: ,,Nu ştiu nimic despre acest scandal. Acum aud prima dată.
Mă voi interesa, vom vorbi şi cu exarhul (stareţul mănăstirii Cozia, Vartolomeu Androni) şi dacă este aşa, este un episod care nu ne face cinste.” Liderul Permanenţei nu va lua nicio măsură.
Fie că vrea, fie că nu, legătura maicii Mihaela cu Întâistătătorul Eparhiei Râmnicului este bine consolidată. După vechiul principiu al Securității, colaboratorii se sprijinită şi la bine, şi la greu. Că doar așa-i creștinește, de la vlădică la opincă...
007 în variantă feminină, cu sutană neagră
Despre faptele de vitejie la Secu ale stareţei Mihaela Tamaş circulă printre securiştii de generaţie veche poveşti înfiorătoare. Se aude că, în anii „Epocii de Aur”, Mihaela Tamaş era stareţă la mănăstirea Clocociov, de lângă Slatina-Olt. Ofițer activ de securitate, aceasta era aghiotantul Elenei Bărbulescu (sora dictatorului Nicolae Ceauşescu). Acolo, la mănăstirea Clocociov, au fost aduse de Securitate două femei, devenite peste noapte măicuțe. Spioane de meserie, „măicuțele” au fost inițiate în tainele credinței și trăirii monahale de către Mihaela Tamaş.
Apoi, aceasta cu încredinţarea Securităţii, le-a trimis pentru activităţi de spionaj la Patriarhia Ortodoxă de la Ierusalim. Numai că agenţii Mossadului (Serviciul Secret Israelian) le-a reperat prin agenţii în sutană din capitala statului Israel.
Deconspirate, acestea au fost hăituite de agentura israeliană. Una a fost făcută praf de o maşină într-o intersecţie, tocmai când voia să se urce într-un taxi pentru a scăpa de urmăritori. Cealaltă a încăput pe mâna unor călugări greci. Aceştia, la ordinul Mossadului, i-au dat foc.
Drama celor două măicuţe-spion trimise de generalul Mihaela Tamaş este unul dintre cele mai nefericite evenimente petrecute în spionajul românesc din perioada comunistă. Pentru toate aceste fapte, Mihaela Tamaş este în continuare stareţă şi tartore pentru mănăstirea Bistriţa Olteană. „Cerberul” securist şi-a făcut din plin datoria.
Sursa link:
http://www.indiscret.ro/226/dezvaluiri/7613/la-manastirea-bistritavalcea-maicutele-se-bat-intre-ele.html
=========================================================================
Popa bătăuş din Sf. Mănăstire Bistriţa Olteană
Un grup de credincioși de la Sf. Mănăstire Bistriţa Olteană, judeţul Vâlcea, ne-a trimis la redacţie o scrisoare prin care ne roagă să dăm în vileag faptele unuia dintre preoții slujitori de acolo.
Este vorba despre preotul Grigore, a cărui activitate este departe de-a fi una creştină, spun oamenii. Faptele care depăşesc limita omeniei şi a canoanelor au fost prezentate, pe linie ierarhică bisericească, tuturor factorilor de decizie din Eparhia Râmnicului. Zadarnic.
De la maica stareţă Mihaela Tamaş (al cărei protejat se pare că este) la vicarul administrativ al Arhiepiscopiei, Emilian Groşenoiu, şi chiar la PS Gherasim, nimeni nu a luat nicio măsură.
Mai mult decât atât, acest preot este acuzat de enoriaşi că ar fi sectant şi că se dedă la fapte reprobabile: ameninţări, jigniri, loviri. Două dintre enoriaşe îl reclamă că, pe fondul consumului de alcool, face prăpăd în timpul liturghiei şi nu numai.
În rândurile de mai jos, prezentăm textul primit prin corespondenţă de la enoriașii nemulţumiţi.
“Noi, un grup de credincioşi îndureraţi, din satul Bistriţa, venim cu plângerea noastră către ziarul dumneavoastră, care vedem că ia atitudine împotriva ticăloşilor şi abuzurilor practicate în Arhiepiscopia din Vâlcea, de unii care nu Îl au pe Dumnezeu în suflet. Suntem ortodocşi de la facerea lumii.
Acum ne vine să trecem la alte secte din cauza necazurilor pe care le îndurăm din partea mănăstirii Bistriţa. La această mănăstire este adăpostit un individ foarte dubios, cu barbă roşie, numit Grigore. Noi ştim că oamenii cu barbă roşie sunt stăpâni răi.
Este un ţăran din Moldova şi zice că e preot. După felul cum citeşte şi nu pronunţă bine cuvintele bisericeşti – lumea nu înţelege aproape nimic – se pare că nu este preot adevărat. Lumea râde şi se cruceşte când apare el să citească. Nu citeşte din cartea aurită de pe masa din altar.
Are o carte mare, neagră, sub un scaun. Pe aceea o scoate, citeşte ceva din ea şi o pune iarăşi sub scaun. La spovedit nu ştie să întrebe despre păcatele oamenilor, dar are o hârtie cu întrebări pe care o dă celui ce se spovedeşte”, se arată în scrisoare.
„Ne dă șuturi în fund, ne înjură de toți dumnezeii”
Sesizarea enoriaşilor din Bistriţa continuă astfel: „Într-o zi de vineri am fost la slujba maslurilor, şi acolo mai era un preot căruia i se zice Benedict. Amândoi s-au bătut în faţa lumii şi noi ne-am speriat, pentru că nu am mai văzut ca doi popi să se bată în biserică.
Grigore avea ciudă pe popa Benedict că îl reclamase la exarhul acela cu barbă mare de la Cozia (n.r. Vartolomeu Androni), cum că Grigore este din secta Turma Sfântului Ilie din Moldova.
Noi credem că este sectar din turma aceea şi trebuie luate măsuri. Ştim că îl apără stareţa de la Bistriţa, Mihaela Tamaş, care are mare putere asupra Episcopului Gherasim. La popa Grigore vin multe persoane dubioase din Moldova, cu barbă roşie, care nu seamănă cu ortodocși ca noi.
Noi nu avem curajul să mergem la mănăstire că Grigore stă tupilat după copaci şi tăbărăşte pe noi, ne lovește cu pumnii şi picioarele în cap, cu şutul în fund, ne înjură de toți dumnezeii, iar pe noi femeile ne face vrăjitoare.
Acest Grigore nu se poartă ca toţi călugării, bate copiii şi îi înjură de mamă cum fac birjarii. Umblă mereu cu o bâtă mare în mână sau cu o secure, iar copiii când îl văd zic: «vine Popa Dracu». Aruncă cu bolovani şi cu bucăți de fiare după oameni, iar pe o femeie era s-o taie cu coasa.
Noi am făcut mai multe plângeri, la maica stareţă Mihaela, la protoereul din Hurezi, la exarh şi la Episcopul Gherasim, dar nu ne-au trimis nici un răspuns. Se ştie că popa Grigore este protejatul maicii Mihaela, despre care nu ştim ce hram poartă, dar este foarte dubioasă.
Nu am văzut-o niciodată rugându-se în biserică cu alte maici. Stă tot timpul la o masă de la uşa bisericii, de unde vinde lucruri şi ia banii de pe acatiste.
Adună tot şi bagă în buzunar. Dacă cere cineva vreun ban pentru ajutor, nu primeşte, iar ea spune că dă toţi banii Episcopului Gherasim. Episcopia nu ia nici o măsură, din cauza stareţei Mihaela, în faţa căreia Gherasim nu are nici un cuvânt.
Se spune că din cauza banilor pe care ea îi dă. Noi dorim să publicați plângerea noastră. Dacă aveţi timp să faceţi o anchetă la faţa locului şi să aflaţi mai multe lucruri pe care le face popa Grigore, pentru că în şefii lui nu mai avem încredere. Vă rugăm să acceptaţi plângerea noastră anonimă, că ne este teamă de acest popă.
(Un grup de credincioși de la Bistriţa)”.
O enoriașă: „Preotul m-a bătut la tămâiat!”
În sat, ne sunt confirmate acuzaţiile din scrisoare. Eufrosina Şontrop (foto dreapta), femeie trecută de şaptezeci de ani, este una din „ţintele” preferate ale lui Grigore. „Se îmbată şi înjură mereu, face scandal şi nu ne lasă să intrăm în biserică. Pe mine m-a bătut de câteva ori când m-am dus să tămâiez. Odată, a aruncat cu coasa după mine. Dacă nu mă feream…”, explică aproape plângând femeia.
O altă săteancă ne-a povestit un alt episod: „Eram odată în biserică şi a ieşit primul părintele Veniamin cu Sfintele Daruri. În urma lui a venit Grigore cu Crucea. După ce a trecut părintele Veniamin de noi, Grigore a venit şi ne-a dat cu crucea în cap”, a declarat femeia.
Nu este singurul gest reprobabil la care se dedă „popa Dracu”. Când în urmă cu câţiva ani s-a bătut în faţa enoriaşilor cu preotul Benedict (sătenii susţin că Grigore a fost vinovat), preotul refractar a fost salvat de maica Mihaela.
Alungat din sânul mănăstirii a fost tocmai Benedict. Modul în care popa Grigore slujeşte în altar şi strană este destul de dubios, adică apropiat mai mult de vreo sectă decât de canoanele BOR. Conform statutului, în astfel de cazuri, Consistoriul Eparhial ar trebui să ia măsuri dure împotriva acestui preot, restabilind ordinea la Sf. Mănăstire Bistriţa Olteană. Sesizați de nenumărate ori, nici vicarul Arhiepiscopiei, Emilian Groşenoiu, nici PS Gherasim Cristea, nu au luat vreo măsură.
Stareţa- „aghiotanta” sorei lui Ceaușescu
Înţelegând să slujească acum pe Domnul Dumnezeu, după ce înainte de 1989 a slujit-o pe Elena Bărbulescu (sora lui Nicolae Ceauşescu şi soţia lui Lică Bărbulescu, fost ministru în Guvernul dictatorial), Mihaela Tamaş a ajuns la începutul anilor 90 stareţă la Sf. Mănăstire Bistriţa Olteană. Venită de undeva din judeţul Olt, de unde era „aghiotanta” surorii liderului comunist, ea a fost „depusă” de nomenclaturiști, după 1989, în mediul monahal, cu sprijinul conducerii Episcopiei Râmnicului.
Surse cu sutană, dar şi cu „ochi albaştri”, afirmă despre maica Mihaela că ar fi avut gradul de general la Secu şi că PS Gherasim Cristea (despre care aceleaşi surse afirmă că ar fi doar…colonel), nu are cuvânt decisiv în faţa măicuței „general”.
De asemenea, fiind obișnuită în mediul aghiotanţilor, maica Mihaela a cerut şi ea unul. Din Moldova i-a fost adus preotul Grigore, poreclit „popa Dracu”. Hirotonisit de Pimen Zainea,
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor (care îşi semna notele informative cu numele „Sidorovici” sau „Petru”), preotul Grigore pare şi el desprins din renumita „şcoală de cadre” a BOR. Numai că, din nu se ştie ce considerente, Grigore arată o atitudine ostilă faţă de ÎPS Pimen, pe care îl acuză că ar fi mason.
Cu „evlavie”, o măicuță ne-a smuls aparatul foto
Am încercat să stăm de vorbă cu maica stareţă şi cu preotul Grigore. Imposibil. După ce am fost „luaţi la ochi” de mai multe măicuţe, ni s-a răspuns că avem nevoie de aprobare de la Arhiepiscopia Râmnicului, de la PS Gherasim personal.
Evident că nu am fi obținut-o, date fiind articolele noastre din numerele anterioare. Una din măicuţe, profitând de neatenţia de moment a noastră, ne-a smuls aparatul foto din mână, dorind să facă personal verificări.
Ne-am recuperat aparatul, explicându-i tinerei măicuțe că la nici zece pași de noi alți turiști filmau şi fotografiau în voie. Atitudinea maicii Mihaela şi bănuiala cu iz sectant care cade asupra preotului Grigore încep să îndepărteze enoriaşii de la Sf. Mănăstire Bistriţa Olteană. Care, până una-alta, îşi menține renumele de pozitiv dobândit în timp.
de Crişu Popescu
Sursa link:
http://www.indiscret.ro/208/dezvaluiri/7107/popa-bataus-din-sf-manastire-bistrita-olteana-.html
Diverse imagini
„Religia este opium pentru popoare” - Karl Marx
Securista cu carnet roșu PCR - mândria de a fi comunist
